miercuri, 8 decembrie 2010

un pui de pescarus...

un trandafir gasit pe malul marii...

Apus de soare in VAMA VECHE

Cazinoul din Constanta

Lacrimi

Am vărsat o lacrimă pentru păcatul tău,
Am vărsat şi pentru păcatele mele,
Dar şi pentru iertarea de sine…

Am plâns când totul simţeam că se scunfundă,
Când credeam că D-zeu a plecat din viaţa mea,
Dar am plâns şi pentru tine…

Lacrimile sunt sărate ca păcatele noastre;
Dar răcoroase ca apa de izvor.
Şi blânde ca o mângâiere …..

O lacrimă pentru iubire cu drag am dăruit-o
Şi una pentru durerea trupească
Ciudat totusi, că prin lacrimi mă vindec de stările angoase


Aş vrea ca lacrimile mele să le guşti cu multă pasiune.
Şi să simţi iubirea şi blajinitatea lor pe un chip rigid.
Deşi, mi-am propus să vărs decât o lacrimă pe zi;
Durerea din inimă o amplifică, iar dintr-o lacrimă se nasc mai multe.

Cu lacrimi trec prin emoţii,
Cu ele mă bucur pentru tine,
Şi tot cu ele mă joc când te vreau aproape.
E placut să plângi , atunci când te bucuri de Univers
Dar e trist atunci când inima numai plânge.

Trenul

M-am urcat azi într-un tren, destul de misterios. Era plin de vise şi dorinţe simple. Dar mă simţeam gol şi rece în acel tren. Nu erau suflete în tren ci doar eu căutând un vagon.
Cu uşi stricate de dorinţe negre, cu geamuri fumurii aşa cum erau pasagerii de-o dinioară, eu m-am oprit într-un vagon plin de mizerii sufocante. Şi în suflet a zbucnit o rugă , ca în acel tren să apară un pasager la fel de simplu ca şi mine.
Dar, nu apare, iar totul era mai întuneric şi mai haotic şi fără viată. Şi am iesit dintr-un tunel şi s-a oprit totul, iar eu m-am trezit din vis, sperând la un alt tren plin de oameni cu dorinţe şi vise frumoase. Da, în suflet,voi face un vagon pentru cei ce vor iubire şi lumină sufletească.
Iar eu voi spune , bine ai sosit , dragul meu tren!